Codalb Haliaeetus albicilla Linnaeus, 1758

Descriere

Codalbul (♂ 3,1 – 5,4 kg, ♀ 3,7 –6,9 kg; anvergura 193 – 250 cm), coada sa scurtă este albă, cu puternică nervurație și pete brune. Juvenilii variază mult în colorație, uneori brună închis, alteori brună roșcată, cu o gamă largă de colorit de trecere. Coada este mai ascuțită în cazul juvenililor, cu rectricele mijlocii mai lungi, în urma năpârlirilor succesive silueta cozii rotunjindu-se pe măsură ce animalul înaintează în vârstă. Ciocul negru, picioarele gălbui pal în stadiul juvenil, devin galben intens odată cu vârsta. Se hrănește cu pește, păsări și mamifere. Poate trăi până la cel puțin 27 de ani în sălbăticie și 42 de ani în captivitate. Maturitatea este atinsă la vârsta de 5-6 ani.

Distribuție

Are un areal geografic considerabil. Cuprinde aria situată între sud – vestul Insulei Groenlanda peste Europa și Asia, Insulele Comandor din Marea Bering, până în Japonia și Hawai. Populația de codalb din România și la nivel mondial este în creștere. Codalbul este o specie migratoare, această caracteristică fiind mai evidentă în cazul populațiilor nordice și în cazul exemplarelor tinere care în mod obișnuit explorează zone întinse.

Răspândirea în România

În România la începutul secolului XX, codalbul era considerat drept una dintre cele mai larg răspândite și numeroase acvile din țară, atât ca specie clocitoare cât și de pasaj. Specia a cunoscut un declin dramatic în perioada anilor 60 - 80 ai secolului trecut datorat atât distrugerii habitatelor caracteristice cât și folosirii pesticidelor (inclusiv DDT), otrăvirii și împușcării. În prezent, la nivel național se observă o revenire a efectivelor astfel încât Rezervația Biosferei Delta Dunării înregistrează cea mai mare populație din România dar specia poate fi întâlnită pe toată Valea Dunării și luncile tuturor râurilor mari din țară.

Habitat

Preferă zonele umede cu apă dulce și marină (lacuri cu acvatorii întinse, fluvii și mlaștini mari, zonele costiere) bogate în pești și păsări acvatice. Cuibul și-l construiește în coroana arborilor înalți, puternici și maturi. În Delta Dunării preferă pentru cuibărit sălciile și plopii (speciile dominante din zonă). În general cuiburile sunt construite în apropierea habitatelor de vânătoare dar sunt semnalate cazuri în care specia cuibărește chiar și la distanțe de până la 10 km de habitatele favorabile pentru vânătoare. În general cuiburile sunt construite în apropierea habitatelor de vânătoare.

Amenințări

Factorii care influențează negativ starea populațiilor de codalb din Rezervația Biosferei Delta Dunării și în zonele limitrofe, sunt atât naturali cât și antropici.

Factorii naturali:condiții meteorologice nefavorabile/schimbări climatice (furtuni puternice – dărâmare cuib, secete prelungite - diminuarea resursei trofice, etc.).

Factorii antropici: deranjul provocat de pescari și turiști în perioada cuibăritului, exploatările silvice (tăierea arborelui de susținere a cuibului sau deranj în perioada de cuibărit), incendieri, construcții adăposturi pescărești în vecinătatea zonei de cuibărit și deranjul provocat de utilaje agricole.

Ce face acest proiect pentru codalb (Haliaeetus albicilla)

În cadrul proiectului se construiesc și se montează 20 de cuiburi artificiale pe arbori înalți și viguroși în habitatele favorabile speciei de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.