Distribuție

Habitatul 2110 are o distribuție largă la nivelul Europei, se poate întâlni pe coastele Atlanticului, Mediteranei și Mării Negre.

Răspândirea în România

Acest tip de habitat este prezent doar în ROSCI0065 Delta Dunării. Este reprezentat de nisipurile litorale maritime incipient fixate cu vegetație, de la nord de zona Corbu până la Sulina (Insula Sacalin, zona litorală dintre Sulina și Sf. Gheorghe, Grindul Chituc, Grindul Saele, Periboina, Portița, în zona Periteașca - Perișor habitatul puternic afectat de eroziune, Vadu, Corbu). Habitatul edifică vegetația dunelor embrionare maritime de pe litoralul Mării Negre și din Delta Dunării, cu dune în diferite stadii de colonizare/fixare. Rocile sunt depozitele nisipoase, iar solurile sunt reprezentate de nisipuri nefixate sau în curs de fixare, deficitare în apă (Doniță et al. 2005, Gafta & Mountford 2008).

Descriere

Habitatul este reprezentat de dune maritime ce sunt populate de comunități vegetale costiere (coastele Mării Negre) reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulații sau suprafețe de nisip înălțate ale plajei superioare sau de o bordură situată înspre mare la baza dunelor înalte (Gafta & Mountford 2008). Aceste dune se formează pe depozite nisipoase, uneori având roci calcaroase în profunzime și pe soluri de tipul nisipurilor nefixate sau în curs de fixare, sărăturate, cu umiditate scăzută mai cu seamă vara (Doniță et al. 2005). Lucrările de amenajare a plajelor, precum și construcțiile în scop turistic au redus suprafețele la câteva sute de metri pătrați până la cel mult 2–3 ha (pe Grindul Chituc și la Sulina). În multe din zonele în care acest tip de habitat este prezent, a fost observată prezența ridicată a speciei invazive Amorpha fruticosa și a resturilor de plaur aduse de furtună. Specia invazivă fie domină arealul dezvoltându-se treptat, fie favorizează fixarea și formarea dunelor de nisip care tind să acopere specia dominantă din asociație, Elymus sabulosus. În cadrul acestui fenomen, un rol important în popularea cu specii invazive (Conyza canadensis, Xanthium italicum) și totodată în formarea dunelor îl au resturile de plauri aduse de furtună.

Plantele care edifică acest tip de habitat dețin adaptări speciale pentru a rezista acoperirii temporare cu nisip și de a crește rapid pentru a ajunge la suprafață, sunt plante înalte, care stolonifică abundent.

Valoarea conservativă este destul de ridicată datorită vulnerabilității acestui tip de habitat, sporită o dată în plus de prezența speciilor endemice Alyssum borzeanum și Centaurea pontica.

Totuși, pentru studierea acestui fenomen este necesară o perioadă mai lungă de timp datorită faptului că nu au fost luate în considerare toate elementele din teren. Îmbunătățirea măsurilor de control în ceea ce privește pășunatul în zonele strict protejate; menținerea unui pășunat moderat în celelalte zone; monitorizarea gradului de acoperire și reprezentativitate a habitatului; este necesară aplicarea unor acțiuni mecanice de eliminare a speciilor invazive.

Ce face acest proiect pentru Habitatul 2110 Dune mobile embrionare

În zonele identificate în care habitatul 2110 are structura mediu sau parțial degradată, cu perspective moderate și potențial de refacere cu efort mediu, s-au realizat acțiuni de transplantare a speciilor edificatoare (semințe, indivizi juvenili), corelate cu aplicarea, în principal, a unor măsuri specifice de management (de ex. interzicere pășunat, includerea în zona strict protejată, control mai frecvent în teren) și a unor măsuri de control - eliminare a speciilor invazive. Aceste acțiuni sunt necesare în direcția în care presiunile antropice pot fi eliminate sau ținute sub control și se pot evita presiuni antropice viitoare (de ex. pășunat, turism, urbanizare). Suprafețele reabilitate ale asociațiilor vegetale din cadrul habitatelor – 4 ha din teritoriul R.B.D.D..

După acțiunile de reabilitare se vor monta panouri /indicatoare de semnalizare cu informații legate de investiție, importanța zonei, măsurile și reglementările în vigoare.