Măsuri pentru asigurarea unui statut favorabil de protecție și conservare a habitatelor și a speciilor periclitate din RBDD în context internațional

Cod SMIS 2014+ 123621

Vinețele/zglăvoc Centaurea pontica Prod.& Nyar.

Distribuție

Generală: Europa de Sud-Est

Europa: România- element litoral, localizat în Dobrogea-Delta Dunării

Specia Centaurea pontica este strict protejată prin Convenția de la Berna, implementată la nivel național prin Legea 13/1993, menționată în Anexa II Directiva Habitate 92/43/EEC, implementată prin O.U.G. 57/2007 anexele 3 și 4A precum și prin rețeaua Natura 2000 (cod 2255), menționată în formularul standard al sitului ROSCI0065 Delta Dunării, fiind considerată specie rară. În lista roșie RBDD (elaborată în anul 2000) specia este considerată ca fiind vulnerabilă.

Răspândirea în România

Răspândire în țară: specie foarte rară, Sulina (jud. Tulcea). A mai fost citată și la Sfântu Gheorghe, punctul Ciotic, dar neregăsită.

Răspândire generală: specie dobrogeană/endemit în flora României.

Descriere

Specie bienală, cu rizom fusiform, tulpină de 0,4-0,8 m înălțime, erectă sau ascendentă, muchiată, ± crispul păroasă, divaricat ramificată, cu ramurile din nou ramificate. Frunze tulpinale inferioare și mijlocii sunt sesile, penat-fidate, cu lobii lanceolați, cele superioare lanceolate, depărtat dentate, pe margini și pe nervurile de pe fața inferioară cu setule, pe ambele fețe cu peri creți și rari. Antodii lung pedunculate, lat cilindric-ovoidale, de 16-18 mm/10-12 mm, la bază cu bractei involucrale glabre: cele interne liniare, cu un apendicul scarios mai bine membranos și ovat la vârf, cele bazale și mijlocii lat-ovate, pe margini scarioase sau translucide, cu un spin tare și patent la vârf, de 10-15 (30) mm lungime, la bază pe ambele laturi cu câte 3 perechi de spini destul de tari, de 5-6 mm lungime; florile au corola palid-purpurie, cu glande sesile, cele externe sunt radiante. Achene de 4 mm lungime, glabre, lipsite de papus, divers maculate.

Habitat

Habitat Natura 2000: 2130* Dune fixate de coastă cu vegetație erbacee (dune gri).

Cerințe față de factorii de mediu: nisipuri litorale, pe locuri ruderalizate din zona periurbană.

Cenologie: As. Plantago coronopi-Centaureetum ponticae Sârbu 2003, Al. Elymion gigantei Morariu 1957, ord. Elymetalia gigantei Vicherek 1971, cl. Euphorbio paraliae-Ammophiletea arundinaceae J. M. și J. Géhu 1988

Specii însoțitoare pentru Centaurea pontica: Euphorbia seguieriana, Convolvulus persicus, Linum austriacum, Tribulus terrestris, Erodium cicutarium, Alyssum desertorum, Malva neglecta, Bromus sterilis, Bromus hordeaceus, Hordeum murinum, potentilla reptans, Trifolium fragiferum, Lolium perenne, Cynanchum acutum, Samolus valerandi (Fișa completată de Paulina Anastasiu, în: Goriup 2008); Centaurea pontica, Plantago coronopus, Cynodon dactylon, Hordeum murinum, Plantago arenaria, Tribulus terrestris, Euphorbia seguieriana, Hordeum geniculatum, Lotus tenuis, Elymus repens, Salsola kali subsp. Ruthenica, Erigeron canadensis, Bromus mollis, Bromus tectorum, Artemisia annua, Xanthium spinosum, Portulaca oleracea, Crepis foetida, Bromus scoparius, Verbascum nigrum, Cirsium vulgare, Ballota nigra.

Ce face acest proiect pentru Vinețele/zglăvoc - Centaurea pontica Prod.& Nyar.

În cadrul proiectului a fost necesară o abordare minuțioasă privind modul de selectare a zonelor similare cu potențial ridicat de menținere pe termen lung a condițiilor ecologice specifice speciei Centaurea pontica. Sunt abordate 2 zone noi + 3 existente pentru C. pontica – suprafața ocupata – 500 mp (Câșla Vădanei; Sf. Gheorghe). După transplantare se vor monta panouri / indicatoare de semnalizare.

Informațiile obținute și baza de date vor fi prezentate într-un Raport de monitorizare ce va cuprinde și măsuri de conservare, care se vor stabili pentru fiecare zonă refăcută pentru a asigura pe termen lung conservarea speciei.